Concurs: Abandoned Airport, Young Architects Competitions. 2025 Echipă: Maria Nechita + Magdalena Coroi + Alexandru Constantin Bodron + Xenia Mereuță + Tudora Gabriel + Răzvan Mircea Nica
Temă concurs
Concursul de arhitectură „Abandoned Airport” propune transformarea pistei de avioane abandonate din Djúpavogsflugvöllur, Islanda, devenită refugiu natural pentru numeroase specii de păsări – dintr-un „non-loc”, într-un spațiu al conexiunii profunde om – natură. Această intervenție constă în proiectarea unor puncte de observare a faunei sălbatice, care să integreze armonios elementele geografice și atmosfera locală.
Concursul urmărește proiectarea a trei tipuri diferite de puncte de observare, dedicate analizei faunei lagunei de către profesioniști, localnici și vizitatori.
1) Punct de observare la nivelul apei:
această structură poate fie să plutească (mobilă), fie să rămână fixă. Trebuie să asigure observarea lagunei direct de la nivelul apei. Structura poate fi situată fie la nivelul solului (astfel încât vizitatorii să poată sta întinși), fie sub nivelul solului (astfel încât vizitatorii să se poată bucura de priveliște stând pe scaun sau în picioare).
2) Punct de observare tip turn:
configurație flexibilă, structură dezvoltată pe un etaj (înălțime totală maximă de 7 metri). Permite găzduirea a maximum 5 persoane simultan, la fiecare etaj. De asemenea, turnul va fi prevăzut cu una sau mai multe ferestre pentru vizionare, dispuse la nivelul ochiului (înălțime de 1,6 metri față de nivelul pardoselii).
3) Punct de observare la nivelul solului:
configurație tradițională, flexibilă, o structură cu un singur nivel, care poate să găzduiască maximum 10 persoane simultan. Acesta prezintă ferestre pentru vizionarea păsărilor, dispuse la nivelul ochilor vizitatorilor (înălțime de 1,6 metri față de nivelul pardoselii).
Concept
Undeva într-un sat islandez, unde timpul pare să se fi oprit, trei movile se întrevăd prin ceață, chiar în fața mea. Una dintre ele stă pe o ridicătură de pământ, a doua plutește pe apă, iar cea de-a treia are capul în nori. Mă întreb: cui aparțin ele mai mult? Oamenilor sau păsărilor?
Soluție
Aceste movile sunt structuri acoperite cu panouri, obloane din lemn, care pot fi deschise printr-un sistem hidraulic inversat. Geometria și modul de amplasare sunt inspirate de felul în care sunt dispuse penele păsărilor, așezate una peste alta și de mișcarea lor atunci când sunt suflate de vânt. Nu sunt fixe și rigide, ci construite astfel încât să se miște și să se rotească, deschizând perspective diferite asupra împrejurimilor.
Pentru a oferi o experiență de observare a păsărilor deosebită, spațiile sunt adaptate pozițiilor și modului de mișcare al oamenilor. Aceștia au la dispoziție diverse modalități de a se poziționa: în picioare sau așezați la un anumit unghi, privind în sus sau spre orizont, împreună sau singuri. Oamenii deschid obloanele, ochii privesc afară, căutând frumusețea, liniștea și cunoașterea – secretele pe care păsările le ascund în sălbăticia islandeză.
